’A scorcia

Commedia in atto unico

GIUSEPPE PULINO

Anno 2004

Personaggi

SARINA a ella ella

CURRAU ’u mpisu

PEPPI ’u furticciu

LUCIA a trau

PIPPINEDDA e TURUZZU, figghi ri Sarina e Currau

VINNIREDDA e NINUZZU, figghi ri Peppi e Lucia

DON MARIANU SCORCIACRAPI, sensale.

Abitazione di SARINA e CURRAU

Prefazione

Lite tra vicini di casa, causa del contendere: ’a scorcia

Atto Unico

SARINA

CURRAU, CURRAU! Vieni cca, ca t’agghia ddiri ’na cosa ’mpurtanti, ca succiurutu ogghi.

CURRAU

Ma comu ci puoi scassari la…, ma cchi ddicu, li santi … Cchi buoi!!!

SARINA

Ogghi ha binutu LUCIA a furticciu e m’ha fattu ’na riscussioni strana, ma sai, assai strana, m’ha ddittu…

CURRAU

Chi t’ha ddittu, cchi t’ha ddittu?

SARINA

’Na cosa veccia, ma nova: ca cuannu idda fici ’a casa, spingiu ’u muru e nuautri cci amâ pajari ’a scorcia.

CURRAU

Chi e’ ca ci amâ pajari? ’a scorcia? E cchi è sta scorcia! Cchi è ’a scorcia râ lumia?

’A scorcia râ rancia? Cchi è sta scorcia, mô vuoi spiecari?

SARINA

Ouh, ouh, nun ti cauriari, ca chistu

nunn’è ’u mumentu: cuannu t’avissitu a cauriari si fridda comu ’a nivi, ora tuttu ti caurii!

CURRAU

Chi buoi riri, SARINA? Ah, cchi buoi riri?

SARINA

Tu ’u sai, cchi vuogghiu riri, tu ’u sai… Caurietti stasira nô liettu… Dda t’hâ’ cauriari! No cca, nâ cucina!

Ppi ’na parola ca nun capisci: ’a scorcia.

Iu ’u sacciu cchi è. Tu, ca si ’gnuranti comu na crapa, sulu Narbalata canusci e Agghiastru, puoi tuttu ’u munnu è paru.

CURRAU

Ouuuh, nun pigghiari cunfirenza, ca iu sugnu cauru cca e nô liettu! Casu mai, si tu ca ri cuannu ti vinnunu si caurarati, nun sî né ummura né scuru!

SARINA si offende, si mette il broncio, perché riconosce che con la menopausa sta attraversando un brutto periodo, e le caldane vengono a rotta di collo.

SARINA

(cambia atteggiamento): CURRAUzzu! CURRAUzzu, ora tô ricu in taliano; allura: ogghi ha venuto la signura LUCIA furticcia, mi ha ribbicato che nui ci abbiamo rare danari ppâ scorcia. Ha’ caputu?

CURRAU

M’hâ’ crirri a suoru, tantu oramai siemu frati e suoru, nunn’agghia caputu nenti!

SARINA

Ora appena veni ta figghiu, ca è cuasi abbucatu, tô fai spiecari ri iddu, viriemu se ’u capisci.

Entra TURUZZU.

TURUZZU

Ciao mamma, ciao, Cosa avete? Avete il broncio?

CURRAU

Cc’aviemu ’u craunciu? Ma comu parri!

SARINA

A mammuzza tua, nunn’è ca sti scoli iaviti ti stanu strapurtannu ’a testa? Parra buonu, certu no comu ô ta patri, chiddu scinni rê muntagni, e si capisci iddu sulu. Iddu pò parrari sulu c’armali, tra r’iddi si capisciunu!

TURUZZU

Mammina cara, io oramai sono abituato a parlare sempre e quotidianamente in ita- liano, perché la lingua ufficiale, ’na stu paisi, è l’italiano, e poi vi ho detto “avete il broncio?” Cioè “aviti ’a funcia?”.

CURRAU

Ooooh finarmenti! Accussì ti capisciu figghiu miu! ’A funcia ’a funcia, si aviemu ’a funcia, e macari vuoi sapiri ’u pirchì!

TURUZZU

Se me lo vuoi dire papà, fai tu, forse è qualcosa che io non posso sapere? Riguarda qualcosa di patologico?

SARINA

Attorna, attorna, figghiu miu, ccu sti paroli ruossi, cchi boli riri orologgico, cchi significa?

TURUZZU

Oh, oh, ma stasera cchi siti scimuniti? Nun capiti nenti! Pa-to-lo-gi-co significa, ci aviti occa maladdia?

SARINA

Ma cuali, figghiu miu! Niautri ’a saluti avemu manu manu, grazie a Ddiu, è ca….

CURRAU

’A scorcia, ’a scorcia, ’a scorcia!

TURUZZU

’A scorcia, e cchi è sta scorcia? Parrati, mi stati mittiennu a ’ngubbierbiu.

CURRAU

Ha binutu LUCIA a furticciu, a nostra vicina ri casa, ccu ’na nuvità: voli siri pajata ’a scorcia, ossia ’u mienzu muru ca idda costruiu cuannu si fici ’a casa.

Siccome nui ni ci ama ’ppuiatu, voli i sordi râ menza scorcia. Ha’ caputu?

TURUZZU

O finalmente, ho capito, la signora vuole la metà dei soldi che spese per alzare il muro, perché noi lo abbiamo trovato già costruito. Papà, ma sta cosa è per legge.

Tu, se non volevi pagare la metà del muro, ne dovevi costruire uno tale e quale, a tue spese, siccome lo hai trovato già costruito devi pagare la metà.

E poi sai chi glielo ha detto, alla signora LUCIA: io.

CURRAU

Comu?! Riscrazziatu, tu ci ha’ rittu! Ma si na cosa fitusa! Vai contro a ta patri e ta matri. Ssa ’ncrasciata, a stura sta rrirriennu ri tutta ’a famigghia nostra, i ’ncastrai i ’ncastrai!

Entra PIPPINEDDA.

PIPPINEDDA

Pari ca siti ô funerali, cca succirutu?

SARINA

Pippineddda, a mammuzza, vieni cca: aviemu ’na iatta ri pilari, ca è rossa comu ’na casa. Siemu a mienzu a ’na strata!

CURRAU

A mienzu a ’na strata, peggiu, siemu o centru ri n’uruvu: Ru-vi-na-ti! Ru-vi-na-ti, e sai ’a curpa ri cuè ca è, rô ta frati, ca ha cumminatu ’na minciata rossa cuantu ’a Chiesa Matri.

TURUZZU

Non credere a tutte le fesserie della mamma e del papà, sono esagerati. La storia è questa: la mamma di NINUZZU, quel ragazzo che tu conosci…

PIPPINEDDA

Perché non dici che la signora LUCIA è la mamma di quella ragazza che tu conosci…

TURUZZU

E va bene. La signora LUCIA, mamma dei due ragazzi NINUZZU e VINNIREDDA che noi conosciamo, ha cercato un suo diritto.

CURRAU

Ma cuale trittu e trittu, chissa nunn’avi mancu ’u trittu rô cimiteriu, ni voli futtiri cuattro sordi, e siccomu ta frati è scimu-nitu, ha statu iddu a rapirici ’a menti!

PIPPINEDDA

TURUZZU, ma allora la discussione del-l’altra sera con la signora LUCIA era questa?

Entra SARINA dall’altra stanza.

SARINA

Iu vi paru scimunita, tutti cosi agghia ’ntisu, apposta è ’na cosa frisca frisca, tu ha’ trarutu ’a ta famigghia! TURUZZU, TURUZZU miu, ti facisti ’mbrugghiari!

TURUZZU

(spazientito) Mamma, macari tu sî scimu-nita stasira! A mmia, nessuno mi ha imbrogliato, mi è stato chiesto un parere e io glielo ho dato, tanto se non glielo do io, lo chiederà a qualcun altro.

PIPPINEDDA

Mamma, TURUZZU ha ragione, ha ragione.

SARINA

Ma tu, figghiu miu, cchi ci facieutu ’a casa ri ssa serpi? Mô vuoi spiecari?

PIPPINEDDA

Mamma, mamma, nun fari ’a scrufulusa, ’a signora LUCIA e ’na cosa, VINNIREDDA è n’autra cosa.

CURRAU

Carusi, ca c’è occa cosa ca nun cuadra! Nunnè ca ni stamu ’mbrugghiannu ccu ssa famigghia? Chissi su’ dilincuenti e ’ntrepiti. Stamu attenti!!!!!!!!!!!!

TURUZZU

Ma cosa dici papà, ho accompagnato Venerina solamente a casa e sua madre gentilmente mi ha fatto accomodare, of-frendomi un caffè caldo. Potevo rifiutare?

CURRAU

Sì, avievutu a rifiutari, s’accumincia ccô cafè e si finisci ravanti artari! Chissi su’ sicunnari e barbanti.

Iu t’agghia fattu sturiari ppi tia, ppô to avvenire, no pò avvenire ri LUCIA a furticcia!!!!!!

SARINA

CURRAU. Stai curriennu troppu, carma, nun ti cauriari, caurietti ne posti giusti.

Se ne va TURUZZU e PIPPINEDDA, ed entra un’altra persona.

SENSALE

C’è permesso, c’è permesso! (ma cca nuddu rispunni)… c’è permesso, c’è permesso?

CURRAU

Avanti, avanti, trasiti.

SENSALE

C’è permesso…

CURRAU

E finiemila cu stu “c’è permesso”, trasiti, se atâ trasiri.

SENSALE

Bangiornu, bangiornu!

CURRAU

E bangiornu, iu nun vi canusciu, cchi buliti ri mia, siti cca ppi casu ppâ scorcia?

SENSALE

Pirchì vinniti a scorcia rê miennili? Nun no sapia.

CURRAU

Ma cuali miennili e ulivi, ricitimi cuali bona nova mi purtati.

SENSALE

Sugnu don Marianu scorciacrapi, sinsali di tuttu chiddu ca si pò vinniri e ’ccattari, certi voti fazzu ’u massagghieri macari ppî matrimoni.

CURRAU

Ah, macari spunsali faciti! E ricitimi, iu agghiu ’n cucinu ’n puocu anzianu, avi ’mpressappuocu 65 anni, a cu’ ci putiemu rari?

SENSALE

Ssu vuostru cuscinu, friitavillu ccu ll’ova. Oramai è fora ’i naca, mancu se avissi ’u fieu ri Bampaddura, ’u putissi maritari, ma siccomu scacci fora o furnu nun na restunu, viriemu cchi putiemu fari.

CURRAU

Ma siti sensali raveru? ’Ntuppati e stuppati unni vuliti? Ma ricitimi, cchi m’atâ ’ddumannari?

SENSALE

Certu, ’a cosa è ’n puocu dilicata, ma comu sapiti ’u massagghieru nun porta pena, e iu vô ricu. Sugnu cca pirchì agghia avutu nu mannatu ri ’na famigghia.

Siccome ’u figghiu ri chisti voli ’a vostra figghia PIPPINEDDA, sti cristiani vuonu sapiri cchi ci rati a vostra figghia cuannu passa a matrimoniu!

CURRAU si fa ri milli culura, cumincia a rascarisi ’a testa, si passa a mano ntâ frunti, puoi ô masciddaru, si rasca i spaddi, ansumma nun sapi cchi rispunnirici.

SENSALE

Ma cc’aviti ca tuttu siti accussì…

CURRAU

Agghiu, agghiu…

SENSALE

Ma cchi bi sintiti tintu? Ciamamu ô dutturi?

CURRAU

A bostra suoru m’atâ ciamari, a bostra suoru.

SENSALE

Ma cchi stati riciennu.

CURRAU

Chiddu ca ata ’ntisu, chiddu ca ata ’ntisu.

SENSALE

Ma pirchì vi stati vutannu accussì ccu mmia. Iu sugnu ’n povuru sinsali, ca s’hâ buscari ’a jurnata, sbattiennu ’a testa a ritta e a manca.

CURRAU

Atâ sbattiri nô muru ’a testa, nô muru, accussì vâ ’rrufriscunu i pensieri!

SENSALE

Ha stati pigghiannu accussì caura, ca ’a cosa, pò scuagghiari.

CURRAU

Itavinni ’i cca, a ma figghia vi pari ca è ’nu sceccu câ prizzati, cu ’a voli, comu è s’hâ pigghiari!

SENSALE

Cca stati pigghiannu caura, acussi vi veni occa maladdia.

CURRAU

A bui v’hâ beniri ’a maladdia, e nâ testa a cu’ va cumannatu!

SENSALE

Ma nun no vuliti sapiri cuè sta famigghia?

CURRAU

Nun mi ’nteressa, nun mi ’nteressa. Putissi essiri ’u principi ri Villadorata, a mmia nun-mi-nte-re-ssa.

Entra SARINA e vede CURRAU stravolto.

SARINA

E cchi ciata fattu ’a fattura a ma maritu? Comu ata ridduciutu? Chi ciata rittu, cosi stuorti? Ricitamilli a mmia ?

SENSALE

Miegghiu ca mi ni vagghiu pirchì stasira mi finisci mali. Bonasera!

Esce il SENSALE lasciando da soli marito e moglie. Si guardano in faccia per pochi secondi e….

SARINA

CURRAU ma cch’è successu? Cch’è suc-cessu? Parra, parra! Cch’è successu, cch’è successu?

CURRAU

Nenti, nenti.

SARINA

Comu nenti, sî tuttu gghiarnu, cchi t’ha ddittu ssu cristianu.

CURRAU

Nenti, nenti.

SARINA

Ouh, CURRAU, nun mi fari ’ncazzari, e rimmi cca succiurutu, pirchì ’u viri sta rasta, tâ scuagghiu nâ testa (fa la mossa con la mano).

CURRAU, strittu e malaparatu, cumincia a parrari e ci cunta ’a storia.

CURRAU

E va beni, tâ cuntu sta cumegghia. Ddu cristianu ca sciutu ora ora, è ’n sinsali.

SARINA

Embè, cchi ha circatu favi, ciciri, miennili, vinu, uogghiu, cca circatu?

CURRAU

Ma cuali, macari a Ddiu! M’ha ddittu ca nostra figghia PIPPINEDDA è zita ccu unu, ca ’a famigghia voli sapiri cchi ci ramu ri capitali.

SARINA

E ppuoi?

CURRAU

Comu, e n’ ti pari ’na cosa ri nenti? PIPPINEDDA è zita ccu nu patuorfu, scimunitu e senza sancu!

SARINA

E ppi chissu tuttu t’ha frasturnatu, piezzu ri scimunitu cca patenti, cretinu, e t’ha pigghiatu ’na collera ri morti!

CURRAU

(sbalordito) Comu, nun ti pigghi ri collera, ’a picciridda zita, ddu ciuri ca ancora hâ sbucciari ccu nu masculu, e ppi gghiunta scimunitu! Iu ’a fazzu monaca!

SARINA

Zittiti, scimunitu, ora ci piensu iu.

Si chiude il faro e si accende dall’altra parte

LUCIA

PIPPINU, ti vuogghio cuntari ’na cosa.

PIPPINU

Ma comu, stai parrannu? Mi pari ’na signurina, chidda râ tilivisioni.

LUCIA

E caru PIPPINU, iu sugnu ’a sogghira ri l’abbucato TURUZZU, e nell’alta sucietà amâ parrari tuttu in talianu.

PIPPINU

Sî ’na matrona, ’ntilligenti, brava, curtigghiara!

LUCIA

PIPPINU, ma cchi ddici, ca sugnu na curtigghiara iu, matri mia, ca nun niesciu mai ri sta malaritta casa…

PIPPINU

Ma cc’ha’ caputu, curtigghiara ppi mmia è ’na parola bona, anzi buonissima, voli riri, ’na fimmina ca sapi cosi assai.

LUCIA

Iu, anestamenti, nun na canuscia sta parola, e pinsava ca era ’na brutta parola, ma se tu mi rici ca è ’na bella parola, iu ci criru.

PIPPINU

Brava, t’agghia ’mparari e t’agghia a perdiri. Tu ’a scutari a mmia ca t’amparu ’u talianu.

LUCIA

Grazie, PIPPINU, iu ’u sacciu ca tu cuannu facisti ’u militari o nord, t’amparasti ’u talianu.

PIPPINU

Certu, a Catania tutti parranu ’u talianu, sai dda ricievunu ’na parola, aspetta ca nu ma rriuordu, ah sì, annunca, annunca sì, chista era ’a parola, bella veru!!!!!!!

LUCIA

Certu, bella, annunca, iu sugnu stata ô mercatu e sono comprata tri mazzi ri finuocci…

PIPPINU

LUCIA, ma sbagghi sempri, se nun ci fussi iu ca ti currigghissi, se cuantu malafiuri avissutu a fari, si rici finuocchi, finuocchi in taliano.

LUCIA

Agghia caputu, nunn’è cosa ppi mmia parrari ’u talianu, miegghiu ca parru â carcarara, accussì ni capiemu.

PIPPINU

Brava LUCIA, brava, ha’ vistu cchi ssî brava!

LUCIA

PIPPINU t’agghia ddiri ’na cosa truoppu mpurtanti, rapi i uricci, e sienti cca.

PIPPINU

Oh, ma cchi ssî seria, allura è ’na cosa ’mpurtanti.

LUCIA

Sì, arriguarda i nuostri figghi.

PIPPINU

Rimmi, rimmi, rimmi e parra, nun mi teniri supra ê spini.

LUCIA

VINNIREDDA e NINUZZU, s’ana fattu ziti cchê figghi ri SARINA e CURRAU.

PIPPINU

Apposta mi ricieutu ca sî ’a sogghira râ ’bbucatu, ppi cchissu, ora capisciu, ma…

LUCIA

Pirò, agghiu cumminatu ’na minciata, ianzi rui.

PIPPINU

E cca cumminatu, sî sempri ’a solita ’ntricanti!

LUCIA

Sai, PIPPINU, nun sapìa cosa fari e ci fu â casa ri SARINA e ci circai ’a scorcia.

PIPPINU

LUCIA, ma sî scimunita, duoppu vint’anni ci piensi ri fariti pajari ’a scorcia? Ma sî pazza? Sî fodda?

LUCIA

E, caru PIPPINU, sbagghiai, ma ora amâ circari ri purtari ’a cosa nô viersu gghiu-stu, ama fari ppê carusi ca si vuonu beni.

PIPPINU

E cu ci cummatti ccu ddi mmarmanichi, ri CURRAU e SARINA.

LUCIA

Ma ’a cosa nun finisci cca, n’autra min-ciata cumminai…

PIPPINU

E parra, parra!

LUCIA

Nun cuntenta ca ci scattiai iu, ci mannai macari ’n massagghieri, ’mpari ’Nzulu ’u missinisi.

PIPPINU

E comu finiu?

LUCIA

Comu finiu, a malamenti!… CURRAU s’ancazzau, ca nun s’ha firau mancu a parrari, tanta fu ’a collira ca si pigghiau.

PIPPINU

Brava, ma ora ci piensu iu!

LUCIA

(LUCIA si avvicina al suo uomo, gli mette le mani sulle spalle e): PIPPINU hâ fari ppê ta figghi, sai i carusi si vuonu beni, ma iu riscrazziata ca sugnu, sempri m’agghia ‘ntricari nê cosi ca nun m’appartienunu. Pacienza!

PIPPINU

Va bene, ora organizu ’na cosa ca nun si puonu tirari annarrieri.

Entrano i figli VINNIREDDA e NINUZZU.

VINNIREDDA

Ciao mamma, ciao papà, cosa avete, mi sembrate angustiati, cosa è successo, è una cosa grave? Ditemi.

LUCIA

Na cosa gravissima, anzi gravissimissima, agghia cumminatu ’na fissiria: t’arriuordi dda sira ccu TURUZZU, cuannu ci spiai râ scorcia?

VINNIREDDA

Sî, certo che mi ricordo, anzi è successo un pandemonio perché la signora SARINA ha fatto un sacco di baccano a suo figlio che da informazioni alla controparte per chiedere somme alla propria famiglia.

LUCIA

Allura ’a cosa cuntinua.

VINNIREDDA

Certo che continua, fortuna che noi ci vogliamo bene, e nessuna scorcia ci può dividere, ma tu hai messo i mezzi per fare danno: comunque, è tutto risolto!

NINUZZU

Mamma, stavolta hai fatto centro, ma lasciamo stare: papà, tu che sei uomo saggio e di pace cerca una soluzione per sistemare questa situazione.

PIPPINU

Va bene, figghi miei, ora ci piensu iu, però stati attenti, muti macari cchê carusi vuostri.

Si chiude la scena.

Si apre la scena finale: cucina e tinello della famiglia di SARINA e CURRAU

SARINA

Ma cchi è sta cosa ri stasira.

CURRAU

Ma cchi sacciu, ’mpari PIPPINU m’ha ddittu ca stasira na fari ’na visita.

SARINA

Chissa ’nfamuna ri LUCIA, stasira veni â carrica, ppi dda scorcia e si porta macari ô sa maritu. Ma stamu o virrî.

CURRAU

Ouh SARINA, LUCIA è lesa, ma ’mpari PIPPINU è nu galantuomo, stamu attenti a comu parramu. Faciemu parrari a riddi, e ppuoi viriemu.

SARINA

Va beni, ma si ppi casu dda fodda cumincia a lisiari, iu a iettu fora râ ma casa.

CURRAU

E va bene, ma piensu ca nun succeri nenti.

Si sente bussare: Toc toc toc.

SARINA

Cu è, cu è?

LUCIA

Iu sugnu.

SARINA

Ma cu su’, iu, ma pirchì nun ddici cu’ su’: ’u nomu e ’u cugnomu.

LUCIA

C’è pirmissu, c’è pirmissu!

CURRAU

Avanti, avanti, accomodatevi!

Entrano LUCIA e PIPPINU. Tutti sono super tesi, occhio vigile e massima attenzione.

SARINA dimentica di farli accomodare e loro stanno all’impiedi.

SARINA

Oh LUCIA, avi assai ca nun ni viriemu!

LUCIA

L’ultima vota, ni vittimu â fera rô vintirui, cuannu tu ’ccattasti dda caffittera ca t’ha rrinisciu mali.

CURRAU

Tuttu ’u paisi ’u sapi ca dda caffittera t’ha sciurtiau tinta.

LUCIA

(arrossisce per aver messo il dito su un fatto negativo, non sa come recuperare): Cosi ca succierunu ê vivi, ma ppuoi sacciu ca ’u principali t’ha canciau.

PIPPINU

’A ma muggheri sapi tutti i cosi rô paisi, è ’na curtigghiara ri chidda bona.

LUCIA sorride, ricorda ca curtigghiara è una parola bella in italiano. Rinfrancata…

LUCIA

Annunca, annunca siemu cca!

CURRAU

Ouh, cca ’ddivintasti catanisa, LUCIA?

LUCIA

Pirchì!

CURRAU

Comu pirchì, annunca ’u riciunu i cata-nisi, è ’na brutta parola.

LUCIA si tramuta tutta, ora ha capito che anche l’altra parola è brutta.

LUCIA

(cerca di recuperare) Sapiti, ’na ma zia, era ri Catania, e occa parola catanisa m’agghia ’mparatu macari iu.

PIPPINU

(sempre all’impiedi) Ama vinutu cca…

CURRAU

Ma assittativi, siemu tutti scurdati, ristastru â tritta: ’ssittativi ca veni miegghiu a parrari rê cosi seri.

PIPPINU

M’assittu ca sugnu stancu, ogghi agghiu scausatu ’a vigna, e ’a zappa cosi buoni nun ni fa.

CURRAU

Tu ha’ scausatu, iu agghiu scavatu ccô fesi ddu ghirbagghiunu e m’agghia luvatu ’a saluti, ma â fini ci ’rriniscii a scippallu tuttu: avia ’n cancarenu nô tirrunu!

SARINA

Cchi vi pigghiati, ’n cafè o ’na llacciata c’agghia fattu ppê carusi?

LUCIA

Nun ti ristrubbari, se cci hai cuattru viscotta ri miennila, bastanu.

SARINA

Ama finutu assira ca vinni ’u nuostru cumpari ri Fricintini, e tantu ca ci piacierru ca chiddi ca ristarru se purtarru a casa.

LUCIA

Allura nenti, lassa stari… macari se avissutu cuattro mustazzola, fussuru buoni.

SARINA

Biiih, macari chissi ama finutu! Assira prima vinni ’a ma cummari ri Bachino, e siccome sacciu ca ci piacinu i mustazzola, ce fici truvari e chiddi ca ristarru ce ’mmugghiai nâ carta e sê purtarru a Pachino.

LUCIA

Biiih, allura ’n piezzu ri gghiugghiulena: nun mi riri ca nun ci hai mancu chissa!

PIPPINU

LUCIA, ma cchi ti pari ca è nu bar, ricili tutti unica vota chiddu ca cierchi, accussì, chiddu ca cci avi, ’u nesci, e buonanotti!

LUCIA

Allura, SARINA cchi ci hai, ppi casu, ’a mustata, ’a marmellata ri cutugna, ’u turruni, ’n piattu ri liatina, ’na corda ri sancieli, ru’ pastizzetti…

SARINA

Comu t’agghia ddiri, LUCIA ama finutu tutti cosi, se ’u vuliti tanticcia ri cafè ri uoriu, c’agghia ’tturratu stamatina…

LUCIA

E va beni, sia fatta la volontà di Ddiu e rô Corigghesù.

SARINA

Allura va beni pô cafè, aspittati ca prima mi lavu i manu e ppuoi ’u culu.

Riprendono la discussione gli uomini.

PIPPINU

Ama vinutu cca, ppi riscurriri ’na cosa seria…

CURRAU

Nun mi riri ca è ppa scorcia, nun si ni parra ppi nenti: i cosi fatti si manciunu!

PIPPINU

CURRAU, nun na pigghiari acussì gghiauta, ora ci arrivamu o nibsi. Tu aviri ’n pocu ri pacienza, nun ti cauriari e statti fermu: ammuoviti fermu!

CURRAU

E rimmi sta cosa ca m’hâ’ ddiri.

PIPPINU

Ora ta ricu: nâ vita ci su’ cosi ca unu nun pò sapiri e pinsari, vienunu raccussì, senza circati, e niautri amâ taliari sulu, nun putiemu firmari ’a cina ca cala.

Niautri nun putiemu firmari ’u munnu comu gira, e ppi chistu niautri siemu cca. ’Na cosa ’mpurtanti, assai mpurtanti, ppi nuavitri ca siemu i …

Entrano PIPPINEDDA e TURUZZU.

TURUZZU

Signora LUCIA, signor PIPPINU, quale buon vento stasera a casa di mio padre?

LUCIA appena vede TURUZZU, si rizza il busto e…

LUCIA

TURUZZU, TURUZZU, cchi bedda sorpresa! Ma cuantu sî beddu, figghiu miu!

SARINA

(scatta un po’ di gelosia, si alza e si avvicina al figlio e gli mette la mano sulla spalla) Figghiu miu, specciu miu! PIPPINEDDA assittiti ô cantu a ta matruzza, ca cca ’a cosa è seria, avi gghià menzura e ancora nunn’ama cumminatu nenti, paroli e paroli, senza cun-clu-sio-ni.

PIPPINEDDA

Signora LUCIA, che piacere averla qua a casa mia! Vi ha offerto qualcosa la mamma? Signor PIPPINU, mamma se non sbaglio ci dovrebbero essere di la un po’ di torrone e giuggiulena, fatta da me per degli amici di Pachino che sono venuti l’altra sera; ma ci dovrebbero essere anche dei mostaccioli di vin cotto, sono morbidi e saporosi. Ma forse ci dovrebbe essere anche un po’ di focaccia: ’a ’mbrugghiu-lata, che tanto vi piace, signora LUCIA.

SARINA

PIPPINEDDA, tuttu finutu è, tuttu finutu è: sê purtarru amici nuostri l’autra sira. Nunn’ha ristau nenti. Nenti ri nenti!

TURUZZU

Allora, signor PIPPINU, quale buon vento vi porta da queste parti.

PIPPINU

Figghiu miu!

CURRAU

(abbassa la voce) E sempri ccu stu figghiu miu, ’u figghiu è miu.

PIPPINU

Caru TURUZZU, sta cosa s’hâ ragghiunari pirchì i cosi ca nun su ragghiunati por-tunu sempri a ’mbruogghi: allura siemu cca ca ta sogghi… (si frena, ma oramai tutti l’hanno compreso la parola) ccu LUCIA, ppi purtari chiarezza su certi fatti c’ana succiurutu, fissirie, ma ca se nun sunu chiaruti puonu purtari cosi seri.

TURUZZU

Ho capito, che non ho capito, ma comun-que, visto che siete qua, ora telefono ai vostri figli e li facciamo giungere subito: credo che gli farà piacere essere tutti assieme in famiglia.

CURRAU

Chista e ’na pinsata bona, ci voli sempri ’u ma figghiu ppi fari i cosi buoni, non certi pirsuni ca ’mbrugghiunu i carti, ppuoi s’ancartunu e nun sanu comu nesciri ra situazzioni.

PIPPINU

CURRAU, comu hai ragghiuni! Certi voti i fimmini si ci avissi a ciurriri ’a uccazza, mancu ’u ddannu ca fanu! Ma, purtroppo, sunu nicissari: ’a matri natura n’ha datu e ne tiniemu!

Toc, toc, toc.

TURUZZU

Chi è, chi è?

(DA FUORI)

Siamo Nino e Venera.

TURUZZU

Entrate, entrate.

I ragazzi entrano, ciascuno saluta i padroni di casa e poi si avvicinano ai rispettivi ragazzi, uno spettacolo vederli.

VINNIREDDA

Buonasera, signor Corrado e signora SARINA! Vi vedo bene, in forma sempre.

CURRAU

E sì, figghia mia, ’a vicciania aviemu supra ê spaddi e ni persecuita.

SARINA

Ma cchi ssì bedda, VINNIREDDA, mancu ci criru ca t’ha fattu dda cosa ddà (indicando con il dito LUCIA). Vieni cca, fatti rari ’n masunieddu, vieni cca, ma cuanntu sî bedda!

PIPPINU

(per smorzare la situazione) Ma cu ’u putissi riri ca è ma figghia, arucata e valenti, sapi fari ’a pasta cchê favi, cosi ca i carusi ri sti tiempi nun sanu mancu cchi è.

LUCIA

Tuttu ’nsignamientu râ sa matri, râ sa matri, macari ’a pasta cchê ciciri, e atâ birrî comu rodda ’u pani, specciu miu, valenti, comu a sa matri!

NINUZZU

Lassati stari tutti ssi cosi, mentri ca siemu ca ’a vuliemu riscurrî ’a situazzioni, e accussì ’na vota ppi tutti… Lasciate stare tutti questi convenevoli, e nel mentre siamo qui tutti presenti, discutiamo la situazione e chiariamo tutto.

PIPPINU

Figghiu miu, e ri cosa avissumu a riscurriri, i cosi su raccussì e ’ccussi, se ’u Corigghesù voli, restunu accussì.

TURUZZU

Allora inizio io, papà (si girano sia CURRAU che PIPPINU compreso l’equivoco) allora papà PIPPINU, io voglio vostra figlia in sposa,

Un attimo di silenzio

CURRAU

Figghiu miu, se ’a vuoi e idda ti voli, pigghiatilla!

PIPPINU

CURRAU, ’a dumamma ha fattu a mmia, cchi ci trasi tu? ’A figghia è mmia, e iu agghia ddari ’u cunsientu, non tu! Ppi mmia va beni, e ’u Signuri va binirici.

TURUZZU e Venerina si avvicinano e si prendono mano nella mano.

NINUZZU

Anche io debbo dire una cosa importante, anch’io chiedo in sposa PIPPINEDDA, signor Corrado.

CURRAU

E cchi vagghia ddiri figghi miei, se viautri vi vuliti beni, ben fattu sia.

PIPPINEDDA

Si papà io lo voglio, lo amo. E lo voglio sposare.

SARINA

(scappano delle lacrimuccie) Viniti cca figghi miei, ’u Signuri vi possa biniriciri a viautri e ai vuostri figghi, e ê figghi rê vuostri figghi.

PIPPINEDDA esce, e ritorna con un vassoio di ben di Dio: mustazzola, marmellata e quant’altro richiesto in precedenza.

PIPPINEDDA

Ecco qua, mangiamo tutta questa roba, è genuina ed è stata fatta da mia madre con tutto il cuore.

SARINA

LUCIA, a tia t’ha ristau ’a scorcia!

Si chiude il sipario.

Fine